Administratorul
Administrator
 Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1077
|
|
Societatea RO-FISH-MAN SRL, cea care deţine în exploatare balta piscicolă Limanu, s-a dat în primire, de una singură, în privinţa gestionării ineficiente a unor probleme de mediu, dar mai ales a contractelor de leasing imobiliar şi de concesiune încheiate cu Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol. „Autodenunţul” este cuprins în raportul la bilanţul de mediu, de nivel I, întocmit în vederea prelungirii autorizaţiei emise de APM Constanţa, pentru exploataţia piscicolă Limanu, un document superficial (potrivit aprecierii Compartimentului Protecţia Naturii, Protecţie Sol şi Subsol, Biosecuritate – CPNPSSB), de 34 de pagini, care alocă doar câteva rânduri problemelor ecologice, potenţiale sau efective, ale RO-FISH-MAN SRL. Dacă datele declarate în raport sunt reale, societatea ar putea să se facă vinovată de deversarea în Marea Neagră a unor reziduuri toxice pe bază de sulfat de cupru. Potrivit raportului citat, Ro-Fish-Man SRL utilizează în procesul de exploataţie piscicolă mai multe substanţe chimice, printre care clorura de var, varul şi sulfatul de cupru. Prima substanţă se administrează de două ori pe an, pentru dezinfectarea bazinelor piscicole înainte de populare sau după golirea acestora, într-o cantitate care variază de la 300 la 500 de kilograme pe hectar. Varul se foloseşte doar toamna, în cantităţi variabile, în funcţie de necesitatea de reglare a PH-ului apei. În schimb, sulfatul de cupru se administrează, în doze de 6-8 kilograme la hectar, în fiecare lună, având rolul de a combate algele Spyrogira. Cunoscut sub denumirea populară de „piatră vânătă”, sulfatul de cupru are rolul de a distruge vieţuitoarele nevertebrate, însă este extrem de toxic pentru peşti, aşa cum reiese chiar din caracterizarea producătorului acestei substanţe, SC Romvac SA, liderul pieţei de biologice şi medicamente veterinare din România, cu o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro pe an. Piatra vânătă este utilizată, pe scară largă, în viticultură, la tratarea viţei de vie împotriva dăunătorilor. Exploataţiile viticole amplasate pe malurile lacurilor, bălţilor şi râurilor au obligaţia legală de a întreţine şanţuri şi canale de delimitare, care să împiedice scurgerea sulfatului de cupru, antrenat de ploaie, în aceste medii naturale pentru peşti. Dincolo de logica anterior prezentată, RO-FISH-MAN nu doar că nu se protejează împotriva sulfatului de cupru, dar foloseşte această substanţă, în cantităţi deloc neglijabile (câteva tone pe an), în bazinele sale piscicole de la Limanu. Apa din bazinele societăţii este evacuată, printr-un sistem de stăvilare dotate cu porţi, direct în Lacul Mangalia, o lagună transformată în golf maritim odată cu sistematizarea industrială a zonei Mangalia-2 Mai. În absenţa informaţiilor referitoare la recuperarea sulfatului de cupru prin alte metode chimice, se prezumă că această substanţă toxică pentru peşti ajunge în Marea Neagră, până la urmă cea mai mare baltă piscicolă din zonă. RO-FISH-MAN este una din puţinele societăţi din domeniul piscicol care mai utilizează această practică primitivă şi cu risc potenţial crescut de mediu, cele mai multe societăţi aplicând tratamente mecanice sau nontoxice de combatere a algelor. Firma lui Găliceanu a încălcat şi contractul de privatizare a bălţii Limanu RO-FISH-MAN nu poluează doar apele teritoriale, ci şi mediul de afaceri. Societatea este deţinută şi administrată de Manuel Găliceanu, un fost sportiv fără performanţe din oraşul Năvodari. În anul 2004, firma s-a aflat printre beneficiarele celui mai mare tun dat în piscicultura românească, primind drept cadou administrarea uneia din cele 100 de bălţi preluate în mod abuziv, la nivel naţional, din exploatarea unor societăţi piscicole de stat. Până în 2004, proprietarul bălţii Limanu era statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului (ADS), însă exploataţia piscicolă aparţinea firmei de stat Pestom SA. Ca urmare a unei HG, ADS a predat administrarea luciilor de apă către nou înfiinţata Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol, care a ales, fără temei legal, să încheie un contract de exploatare (57/05.03.2004) cu RO-FISH-MAN, predându-i acesteia balta în suprafaţă de 109,37 de hectare, dar şi activele care aparţineau de drept Pestomului, societatea care le edificase. Pe 28 octombrie 2005, CNAFP a încheiat cu firma lui Găliceanu un contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare (nr. 51/28.10.2005), prin care i-a transferat în utilizare 53 de bunuri mobile şi imobile, printre care un sediu administrativ, o clădire din chirpici, o staţie de incubare, poduri, podeţe, terasamente diguri, tractoare, instalaţii hidro, linii de înaltă tensiune etc., totul pentru 110.684,28 de euro plus TVA. În plus, pe 18 august 2006, aceeaşi autoritate a atribuit în mod direct firmei un contract de concesiune pentru întreaga exploataţie în suprafaţă totală de 118,55 de hectare. 41,77 de hectare din această suprafaţă erau colmatate şi stufitate, însă cumpărătorul în sistem leasing se obliga să le redea circuitului piscicol, mai ales că acesta era şi motivul oficial invocat la încheierea contractului: interesul public pentru realizarea de investiţii. Redevenţa a fost stabilită la 3.172,50 de euro în primul an, urmând ca în al cincilea an de exploatare să ajungă la 4.954,43 de euro, concomitent cu redarea suprafeţelor colmatate şi stufitate în circuitul piscicol, printr-un efort investiţional de 6.000 de euro. După cinci ani, RO-FISH-MAN nu a îndeplinit tocmai partea legată de interesul public din contractul de leasing, ca dovadă solicitând aviz de mediu tot pentru suprafaţa de 75 de hectare, care era funcţională şi la momentul la care autorităţile au comis abuzul împotriva Pestom SA. Emilia Stoica, reprezentanta societăţii cu relaţiile publice, nu a putut să lămurească toate aceste aspecte. Vom reveni.
_______________________________________
|
|
